Old vs. New

Azi am iesit un pic cu sormea in parc.Am zis ca ar fii frumos sa o mai scot si pe ea la aer.Avea nevoie..oboseala isi spune cuvantul pe fata ei...si ii trebuia putin mai mult oxigen pentru creier.

Am stat pe o banca vorbind despre diverse lucruri.

La cativa metrii de noi,pe o banca,erau niste pusti cu varste cuprinse intre 6-12 ani.Erau si fete si baieti,jucau un joc.

Ceea ce mi'a atras atentia a fost faptul ca unul din baieti a inceput dintr'o data sa tipe ca din gura de sarpe.O femeie care trecea pe acolo impreuna cu al sau caine,s'a oprit s'a uitat la el,si a inceput sa strige la el,ca de ce tipa in halul ala.Acum,femeia asta avea mare dreptate..pentru ca modul in care tipa iti dadea impresia cum ca ar avea o problema,dar baiatul nu avea nimic.Pur si simplu a inceput sa tipe.S'a linistit,apoi si'au continuat jocul.

Dupa un timp,2 dintre baieti isi susoteau ceva la ureche (facea parte din joc),dar la un moment dat observ cum unul din baieti ii tot punea mana pe fund celuilalt.Am ramas masca.

In capul meu se derulau tot felul de scene...Copii se distrau de minune..parea a fi o gluma buna..dar pentru privitori,nu era tocmai o priveliste potrivita pentru niste copii de 10-12 ani.

Ma gandesc la faptul ca aceasta generatie de copii,vor prinde vremuri mult mai grele.Tara noastra nu cred ca va excela in vreun domeniu aparte...internetul este plin de pornografie.De unde oare sa aiba acest copil asemenea apucaturi??!Unde a vazut el asa ceva?Pai unde in alta parte decat pe net.

Eu am avut la 14 ani primul calculator si net.Cred ca a fost o varsta destul de potrivita.Si tot la 14 ani am avut primul telefon.Tot pe la 14 ani am inceput sa frecventez Mc'ul.Tot la 14 ani am fost in prima mea excursie cu clasa.

Iata diferenta dintre generatia mea si generatia asta.Bine,acum si in generatia mea,alti copii aveau mai multe decat aveam eu,dar nu m'am plans niciodata.Nu am dat cu pumnii in pereti pentru un calculator sau un telefon.Doar imi doream asa ceva,dar nu era o dorinta arzatoare pentru care sa merita sa ma storc de toate puterile pentru a plange o zi intreaga si a ma da cu capu de pereti pentru asta.Ai mei m'au invata sa ma multumesc cu ce am,si datorita acestui lucru nu sunt un copil ingamfat care sa astepte ca totul sa'i pice din cer,sau sa'i fie oferit pe tava.

Ma bucur totusi ca nu fac parte din noua generatie...insa ma intristez numai cand ma gandesc la cum vor ajunge acesti copii.