Imi place sa ma uit la oameni.Iar unul dintre cele mai bune locuri pentru a te uita la oameni este metroul.In metrou ii vezi plictisiti sau entuziasti,indragostiti sau blazati,in metrou e lumea de la suprafata,ingramadita intr'un sarpe care se strecoara pe sub pamat.In cadrul acesta,un el si o ea.El o soarbe din ochi si din cand in cand,ii fura sarutari mici,de pe incheietura mainii cu care ea se tinea de bara.Nu era greu sa vezi ca este topit,fie si numai dupa felul in care o privea.Ea,aproape indiferenta,parea ca asteapta mai degraba urmatoarea statie.Cea in care a coborat,cu o fluturare usoara de man inspre el.Sigur ca mai mult de atat nu le stiu poveste.Mi'e ciuda doare pe...dragostea neimpartasita.Pe suferinta provocata celui care simte si pe indiferenta celui caruia ii e totuna.
As sterge din lume dragostea neimpartasita.Mai ales dupa ce am vazut si privirea lui,care o urmarea,aproape disperat de durerea despartirii,fie si temporara,pe fata cea indiferenta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu