Sunt atat de amarata...in sensul ala moral..simt ca ma prabusesc intr'o fantana fara fund.Sunt cu nervii la pamant...sunt stresata de faptul ca vara sa terminat..incepem scoala si mie tare scarba si frica de ultimul an.
Am crescut atat de mult...m'am maturizat ATAT de mult..cu toate ca uneori ma comport mai rau ca un copil de 5 ani..
Acum sufar enorm din cauza unor persoane care mau rasfatat un timp si acum au uitat de mine.Ma obisnuisem asa,iar acum sunt ca aruncata din avion.
Vara asta nu am fost nicaieri.A trecut atat de repede incat nu am apucat sa fac mai nimic.Si sunt atat de necajita de faptul ca nu am realizat nimic in 3 luni de zile.As vrea sa pot face mai multe,insa nu imi sunt permise multe lucruri.Am pierdut ocazia de a ma angaja pentru ca a trebuit sa plec pentru o luna din Bucuresti.Am plans atunci,am plans ca nu mi sa permis sa fiu independenta,am plans ca nu am putut demonstra unor persoane ca nu sunt asa delasatoare si lenesa cum cred ei ca sunt,am plans pentru ca nu am putut face ce am vrut eu.
Sunt un amalgam de sentimente si nici macar nu stiu cum sa ma port,cum sa ma exteriorizez,cum sa reactionez in fata acestor sentimente atat de puternice.
Imi e greu sa vorbesc despre multe lucruri,mie greu dar si frica.
Si daca o voi face..stiu ca nu o sa ma inteleaga nimeni...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu